Oana Pellea, un om liber vorbind despre libertate

Prima ediţie a FFIR s-a întâmplat de-a lungul unui weekend ploios de septembrie 2009. Festivalul a început timid, într-o vineri, pentru a se încheia, duminică seară, cu un eveniment de gală: Oana Pellea prefaţând proiecţia filmului „Mihai Viteazul”. Oamenii care umpluseră sala cinematografului local (pe atunci, fără nume) o urmăreau cu uimire şi admiraţie pe actriţa care nu îşi ascundea emoţia de a le vorbi din faţa ecranului pe care străjuia imaginea tatălui său în chip de domnitor. Acela a fost primul mare moment din istoria festivalului râşnovean.
 
Patru ani mai târziu, urmând un gând care se născuse în acea duminică ploioasă de septembrie, marea actriţă a revenit la Râşnov pentru a marca un alt moment încărcat de semnificaţii: cinematograful micuţului oraş transilvănean primea numele de Amza Pellea.
 
În 2019, Oana Pellea vine pentru a treia oară la Festivalul de Film şi Istorii Râşnov pentru a susţine o conferinţă despre libertate. Tema festivalului, dar şi una dintre valorile majore ale vieţii şi carierei actriţei, valoare pentru susţinerea căreia nu a ezitat să se pronunţe de zeci, de sute, de mii de ori în anii de pe urmă. Cine i-a urmărit intervenţiile din spaţiul public, fie de pe reţelele de socializare, de pe mediile clasice de comunicare ori din conferinţele publice, a avut şansa să descopere un artist profund angajat în viaţa cetăţii şi a semenilor săi. 

Alături de alte câteva (nu prea multe, din păcate) nume mari ale scenei şi ecranului românesc, Oana Pellea înţelege să îşi cultive, în acelaşi timp, o carieră artistică excepţională şi un profil de intelectual implicat, ce a ajuns, pentru zeci de mii de oameni, un reper moral incontestabil. Actriţa care răscoleşte, tulbură, interoghează, emoţionează în „Scaunele” şi „Oscar şi Tanti Roz” la teatrul Bulandra, „Frumos e în septembrie la Veneţia” şi „Idolul şi Ion Anapoda” la ARCUB, „N(AUM)” la unteatru, „Livada de vişini”, „Efectul razelor gamma asupra crăiţelor lunatice” şi „Mă tot duc” la Metropolis, vorbeşte răspicat pe temele fierbinţi ale contextului social-politic, în intervenţii memorabile pe Facebook, pe TV ori în întâlniri cu angajaţi ai marilor corporaţii sau ai firmelor şi ONG-urilor aflate la început de drum. 

La începutul anilor ’90, când domnul Liviu Ciulei revenise în România şi monta, la Bulandra, „Visul unei nopţi de vară” şi „Deşteptarea primăverii”, Oana Pellea scria, pe un afiş instalat la intrarea sălii Izvor (acum, Liviu Ciulei) a teatrului: „Sunteţi visul şi deşteptarea noastră!”. La trei decenii distanţă, Oana Pellea ne potenţează visele şi ne îndeamnă să ne păstrăm conştiinţa deşteaptă, într-un cotidian exerciţiu de libertate produs de un om liber.  

Acces pe bază de bilet la locaţie şi pe eventbook.ro

Foto: Cătălina Flămânzeanu