dezbatere :   Putem (re)construi naţiunea prin monumente?

Panel-uri

Un aspect esenial al artei publice (în termenii consacrai de legislaia româneasc – monumente de for public, dei aceast categorie este mai restrâns decât cea a artei publice”, care include i lucrri cu caracter temporar sau efemer) îl constituie caracterul su plurivalent, care o plaseaz la intersecia dintre art, politic i social, dintre libertatea de expresie a artistului, dezideratele comanditarului i valorile, aspiraiile i capacitatea de receptare a publicului larg. Obiect mixt, care face vizibile sau creeaz relaii între temporaliti i între agenii sociali, lucrarea de art public – i mai ales monumentul, forma sa cea mai pregnant – poate deveni un vector identitar i coeziv, capacitate pe care mizeaz adeseori actorii politici i administraiile central i locale în proiectele de populare a spaiului public cu lucrri de art, în special lucrri cu caracter memorial. Astfel, dincolo de apartenena la domeniul artelor plastice, putem regsi în arta public intenionaliti multiple care se articuleaz reflectând micrile societii în ansamblul ei. Dup 1989, au aprut în spaiul românesc numeroase lucrri de art figurativ cu caracter memorial, prin care societatea pare s fi încercat s se reconecteze, dup un lung regim totalitar, cu un trecut – naional sau local – mult vreme ignorat sau dezavuat.

În prezent, în contextul celebrrii centenarului de la evenimentul fondator al statului naional, devin acute întrebri precum: ”În ce msur societatea româneasc de astzi (mai) este interesat de ideea de ’identitate naional’?”; ”Este capabil arta public s susin o identitate naional i, dac da, cum poate face acest lucru?”; ”Cum (mai) poate obiectul de art public s susin, eficient, memoria colectiv?”; ”Mai sunt formele tradiionale de expresie artistic adecvate publicului i gustului contemporan?”. Astfel de întrebri pot fi abordate examinând diverse tipuri de lucrri de art public cu caracter memorial, dar i lucrri care nu au în mod direct ambiii comemorative sau identitare i observând modurile în care au fost receptate de publicul larg. Fr s formuleze rspunsuri tranante sau definitive, o astfel de perspectiv se poate dovedi fertil pentru înelegerea modurilor în care arta public mai poate fi relevant pentru societatea româneasc contemporan i mai poate participa la efortul de a (re)construi naiunea.

Program:
23 Iul 2018, 16:00 - 18:00 - Cinema Amza Pellea (Rasnov)
Primaria Rasnov Asociatia Rasnov Society Asociatia Mioritics Consiliul Judetean Brasov German Marshall Fund CNC UCIMR
Banca Comerciala Romana
Fundatia Eta2U Banca Transilvania