dezbatere : Naţiune şi forţe de fragmentare n regiune

Panel-uri

Cu puin peste zece ani în urm, când România i Bulgaria se alturau Uniunii Europene, prea c am ajuns la sfâritul istoriei, c dorina de cooperare dincolo de granie este împrtit pe tot continentul i c vecinii europeni ai UE numr zilele pân ce se vor putea integra i ei în aceast comunitate politic i economic unic. Comuniunea occidental de valori i principii democratice se extindea i dincolo de ocean, reflectat în relaiile transatlantice mai strânse ca niciodat. Statul naional avea s-i creeze o identitate nou pentru a-i pstra relevana, odat ce multe dintre atributele sale erau delegate forurilor europene sau erau exercitate la nivel regional i local, mai aproape de oameni.

La acel moment, statele fostei Iugoslavii intrau într-o perioad ascendent, de „convalescen” i refacere dup destrmarea federaiei creia îi aparinuser timp de decenii, în timp ce fostele state sovietice progresau, încet dar într-o direcie aparent clar, pe calea reformelor i democraiei. Rusia era nemulumit, dar nu amenintoare. Înc nu avusese loc rzboiul din Georgia din 2008, nici declararea independenei Kosovo în acelai an, nici recrudescena terorismului islamic cu recrui din Balcani, nici anexarea Crimeii în 2014 – i nici criza economic i financiar european din ..... sau Brexit, sau criza migraiei.

Sub presiunea tuturor acestora, forele de fragmentare în Europa i în regiune au revenit cu tot arsenalul de probleme asociate: naionalism, populism, separatism, mai multe viteze de integrare în piaa comun (altfel spus, membri ai nucleului UE i membri periferici), competiia între Rusia i Occident, care a erodat – nu singur! - i relaia transatlantic i Uniunea European, degradarea democraiei, atomizarea societii .a.m.d.

Panelurile internaionale de anul acesta de la Rânov discut toate acestea din perspective multiple: care sunt noile identiti sub-, supra- i transnaionale de la care se revendic oamenii, pe msur ce statul naional singur nu le mai ofer toate elementele de construire ale unor comuniti, într-o er în care comunicm uneori cu semeni ai notri din cealalt parte a planetei mai mult decât cu cei de lâng noi, dar în acelai timp ne izolm în „bule” din ce în ce mai ermetice? Ce putem înva din istoria dezmembrrii fostei Iugoslavii (care cu puin timp înainte de momentul ei fatidic prea prosper i „stronger together”, cum sun un slogan motivaional al prezentului), dar i din parcursul ulterior al statelor din componena sa? Ce ne pot spune statele ex-sovietice despre influenele concurente din regiune – a UE, a Rusiei, dar i a micrilor politice interne? Care este viitorul Europei, vzut din centrul ei, din Germania, dar i dinspre ara care este pe punctul de a o prsi, Marea Britanie?

Cu siguran trim un punct de cotitur, iar schimbarea este inerent momentului: convergena progresului tehnologic accelerat, a modelelor politice i sociale noi care apar, a nemulumirilor acelora care se simt marginalizai de toate aceste evoluii, a unei ordini mondiale în flux face inevitabil o redefinire a bazelor pe care sunt aezate instituiile statului, ale societii i o reasumare a valorilor pe care ni le asumm. Numai dezbaterea incluziv, raional, lucid, poate îns s ne asigure c aceast reform profund va fi una de bun augur, i c nu ne vom lsa mai degrab schimbai fr tirea noastr de fricile care ne fac s rezistm violent schimbrii, s ne izolm i s ne privim unii pe alii ca pe o ameninare.

Program:
26 Iul 2018, 11:00 - 13:00 - Cinema Amza Pellea (Rasnov)
Primaria Rasnov Asociatia Rasnov Society Asociatia Mioritics Consiliul Judetean Brasov German Marshall Fund CNC UCIMR
Banca Comerciala Romana
Fundatia Eta2U Banca Transilvania