dezbatere : Care este viitorul Europei?

Panel-uri

Cu puțin peste zece ani în urmă, când România și Bulgaria se alăturau Uniunii Europene, părea că am ajuns la sfârșitul istoriei, că dorința de cooperare dincolo de granițe este împărtășită pe tot continentul și că vecinii europeni ai UE numără zilele până ce se vor putea integra și ei în această comunitate politică și economică unică. Comuniunea occidentală de valori și principii democratice se extindea și dincolo de ocean, reflectată în relațiile transatlantice mai strânse ca niciodată. Statul național avea să-și creeze o identitate nouă pentru a-și păstra relevanța, odată ce multe dintre atributele sale erau delegate forurilor europene sau erau exercitate la nivel regional și local, mai aproape de oameni.

La acel moment, statele fostei Iugoslavii intrau într-o perioadă ascendentă, de „convalescență” și refacere după destrămarea federației căreia îi aparținuseră timp de decenii, în timp ce fostele state sovietice progresau, încet dar într-o direcție aparent clară, pe calea reformelor și democrației. Rusia era nemulțumită, dar nu amenințătoare. Încă nu avusese loc războiul din Georgia din 2008, nici declararea independenței Kosovo în același an, nici recrudescența terorismului islamic cu recruți din Balcani, nici anexarea Crimeii în 2014 – și nici criza economică și financiară europeană din ..... sau Brexit, sau criza migrației.

Sub presiunea tuturor acestora, forțele de fragmentare în Europa și în regiune au revenit cu tot arsenalul de probleme asociate: naționalism, populism, separatism, mai multe viteze de integrare în piața comună (altfel spus, membri ai nucleului UE și membri periferici), competiția între Rusia și Occident, care a erodat – nu singură! - și relația transatlantică și Uniunea Europeană, degradarea democrației, atomizarea societății ș.a.m.d.

Panelurile internaționale de anul acesta de la Râșnov discută toate acestea din perspective multiple: care sunt noile identități sub-, supra- și transnaționale de la care se revendică oamenii, pe măsură ce statul național singur nu le mai oferă toate elementele de construire ale unor comunități, într-o eră în care comunicăm uneori cu semeni ai noștri din cealaltă parte a planetei mai mult decât cu cei de lângă noi, dar în același timp ne izolăm în „bule” din ce în ce mai ermetice? Ce putem învăța din istoria dezmembrării fostei Iugoslavii (care cu puțin timp înainte de momentul ei fatidic părea prosperă și „stronger together”, cum sună un slogan motivațional al prezentului), dar și din parcursul ulterior al statelor din componența sa? Ce ne pot spune statele ex-sovietice despre influențele concurente din regiune – a UE, a Rusiei, dar și a mișcărilor politice interne? Care este viitorul Europei, văzut din centrul ei, din Germania, dar și dinspre țara care este pe punctul de a o părăsi, Marea Britanie?

Cu siguranță trăim un punct de cotitură, iar schimbarea este inerentă momentului: convergența progresului tehnologic accelerat, a modelelor politice și sociale noi care apar, a nemulțumirilor acelora care se simt marginalizați de toate aceste evoluții, a unei ordini mondiale în flux face inevitabilă o redefinire a bazelor pe care sunt așezate instituțiile statului, ale societății și o reasumare a valorilor pe care ni le asumăm. Numai dezbaterea incluzivă, rațională, lucidă, poate însă să ne asigure că această reformă profundă va fi una de bun augur, și că nu ne vom lăsa mai degrabă schimbați fără știrea noastră de fricile care ne fac să rezistăm violent schimbării, să ne izolăm și să ne privim unii pe alții ca pe o amenințare.

Program:
27 Iul 2018, 11:00 - 13:00 - Cinema Amza Pellea (Rasnov)
Primaria Rasnov Asociatia Rasnov Society Asociatia Mioritics Consiliul Judetean Brasov German Marshall Fund CNC UCIMR
Banca Comerciala Romana
Fundatia Eta2U Banca Transilvania