Cine-concert: Trume non Traume. Hans Richter şi re-forma filmului german

Concerte

Pelicule de avangardă, cu sound-design original (silent movies live rescoring)
CelloFun:
Attila J. Szabó – violoncel, electronice
Alexandra Andrieş – voce, percuţii, electronice
Radu Rădescu – concept, percuţii, selecţie filme & texte
Invitată:  Irina Margareta Nistor – „The Voice”

Selecţia de filme din program cuprinde toate scurt-metrajele lui Hans Richter (care s-au păstrat până azi) din perioada 1921-1931, aducând astfel în atenţie un posibil portret alb-negru în mişcare al unui creator original şi surprinzător, mai puţin cunoscut publicului actual, cinefil şi nu numai. Proiecţia este însoţită de sound-designul original al trupei CelloFun, bazat pe improvizaţie şi foley, dar şi de imagini din viaţa şi creaţia plastică a lui Hans Richter, completate cu pasaje din scrierile sale estetice.

Hans Richter (1888-1976) este pictor, artist grafic, eseist şi cineast german de avangardă. Figură de forţă în modelarea artei secolului XX, în dimensiunile sale sociale, politice şi formale, Hans Richter a fost implicat activ în toate evenimentele majore care au marcat evoluţia modernismului (mişcarea „Blaue Reiter”) şi postmodernismului european, de la dadaism (alături, printre alţii, de Tristan Tzara şi Marcel Iancu) la constructivism sau cubism şi de la futurism la neoplasticism sau fauvism. Pionier al formelor de expresie abstracte şi sursă de inspiraţie pentru numeroase curente şi stiluri experimentale ulterioare din artele vizuale (până la Norman McLaren sau M.C. Escher), a contribuit decisiv la cristalizarea limbajului cinematografic şi la consacrarea filmului ca artă conceptuală. În peliculele sale timpurii, din cea de-a treia decadă a secolului XX, se simte apetenţa pentru metamorfoze şi forme abstracte („geometry in motion”), preocuparea pentru mişcare şi viteză, fascinaţia faţă mecanismele ritmice ale repetitivităţii şi clişeelor cotidiene („pictures in rhymes”), înclinaţia către aleatorism şi oniric, spiritul provocator şi revoluţionar nu numai în artă, ci şi în problematica socială sau politică a epocii sale (apartenenţa la asociaţia „Artistes Radicaux”), dar şi lipsa de inhibiţie faţă de estetica mesajului comercial (nu s-a ferit de reclame şi comenzi) sau jocul de-a referinţele cinefile (trimiteri la F.W. Murnau, Man Ray, F. Léger ori S. Eisenstein). Rănit la finele primului război mondial, a căzut mai apoi în dizgraţia guvernului nazist, care i-a etichetat creaţia drept „artă decadentă”. O parte importantă a scurt-metrajelor sale a fost distrusă de nazişti, pierzându-se şi partiturile muzicale originale, compuse, printre alţii, de Paul Hindemith şi Darius Milhaud. Părăsind Germania, s-a retras în Elveţia şi, la maturitate, în Statele Unite ale Americii, unde a continuat să facă film (de lung metraj), în paralel cu activitatea de poet, teoretician, estet şi pedagog, colaborând, de-a lungul anilor, cu Jean Cocteau, Marcel Duchamps, Max Ernst sau Hans Arp.

Eveniment Facebook

Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România

Program:
03 Aug 2017, 21:20 - 22:30 - Cetatea Rasnov
Primaria Rasnov Asociatia Mioritics
German Marshall Fund Ministerul Culturii si Identitatii Nationale Banca Comerciala Romana Consiliul Judetean Brasov Banca Transilvania Centrul National al Cinematografiei Fribourg Capital Romanian Business Consult Țuca Zbrcea & Asociații BCR Asigurari de viata Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din Romnia Arnia Brinel Sensiblu Pricewaterhouse Coopers MullenLowe Romania Golin Gaurean si AsociatiiJidvei Autonom Zizin