debate :   The King, the Communists and the Crown. The True History of King Michael I of Romania’s Abdication

Panels

Dezbaterea este prilejuit de împlinirea de curând a 70 de ani de la evenimentul care a pus capt nu doar monarhiei româneşti, constituţionalismului şi democraţiei, ci şi unei epoci întregi din istoria noastr.

Despre lovitura de stat/abdicarea forat din 30 decembrie 1947 şi urmrile ei nu s‑a spus cu siguranţ totul, iar subiectul nu este nici pe departe epuizat fiind tratat pe larg, acum, pentru prima dat dup apte decenii într-un volum colectiv (Alexandru MURARU, Andrei MURARU (Coord), Regele, comunitii i Coroana. Adevrata istorie a abdicrii lui Mihai I, Polirom, Iai, 2017), unde 16 specialiti români i strini analizeaz în detaliu preliminariile, desfurarea i consecinele actului de la 30 decembrie 1947.

Chiar dac filmul evenimentelor a fost în general reconstituit din mr­turiile unor actori/martori sau din documentele de arhiv, rmân înc impor­tante întrebri care merit aprofundate: a intuit regele, în primii ani postbelici, evoluţiile ulterioare? Ce a fcut pentru a preveni abdicarea? Au influenţat relaţiile şi acordurile dintre Aliaţi detronarea? Cum s‑a implicat Moscova în derularea evenimentelor? Pierduse Mihai sprijinul popular sau mai degrab acesta crescuse în anii 1944‑1947? Care a fost legtura între destructurarea opoziţiei şi abdicare? Ce l‑au sftuit liderii occidentali pe Mihai s fac? A fost forţat suveranul s abdice sau a existat o înţelegere prealabil? Ce este adevrat şi ce este fals în istoria plecrii regelui? Cum s‑au raportat serviciile secrete la Mihai înainte şi dup abdicare? Care au fost implicaţiile legale şi constituţionale ale abdicrii? Care este realitatea în privinţa bunurilor cu care Mihai a prsit România? Cum şi în ce mod a denunţat Mihai abdicarea? Ce versiuni a pus regimul comunist în circulaţie cu privire la abdicare? În ce msur a fost recuperat istoria evenimentului?

La distanţ de aproape dou decenii unul faţ de cellalt, doi foşti şefi ai statului român de dup 1989 l‑au acuzat public pe regele Mihai de trdare. Dincolo de motivaţiile conjuncturale ale politicienilor, arma calomniei îndreptat împotriva regelui ascundea totuşi un adevr: perenitatea acuzaţiei. Ideea c regele şi‑ar fi trdat ţara nu era nicidecum nou – ea fusese lansat cu multe decenii în urm, fiind propagat chiar şi dup 1990. Mihai I a fost învinuit c fcuse un pact cu importante beneficii materiale cu liderii comunişti şi c abdicase mai degrab de bunvoie. Aşadar, timp de şapte decenii de la prbuşirea monarhiei româneşti, succedat de schimbarea formei de guvernmânt şi instaurarea regimului totalitar comunist, evenimentul de la30 decembrie 1947 a fost un lung prilej de controverse.

Atent pregtit, minuţios coordonat şi abil desfşurat din punct de vedere organizaţional, militar şi comunicaţional, evenimentul de la 30 decembrie 1947 are caracteristicile generale ale unei lovituri de stat. Instaurarea noului regim, prin schimbarea formei de organizare şi de funcţionare a statului, nu a avut îns parte de ratificarea de ctre naţiune a noii orânduiri, aşa cum s‑a întâmplat în celelalte cazuri amintite mai sus, ceea ce a întrit versiunea abdicrii forţate a suveranului. Fr îndoial, contestarea ulterioar a legitimitţii noului regim îşi are originea în evenimentul de la 30 decembrie, polemicile în jurul procla­mrii republicii, desfşurat în câteva ore, fr Adunare Constituant, fiind de notorietate. Între versiunile puse în circulaţie de regimul totalitar (abdicarea – un act liber consimţit de ctre rege; un act impus regelui de evoluţiile din societatea româneasc, prin reprezentanţii si) şi cea a suveranului (abdicarea – un act „nul şi neavenit”, impus cu forţa, sub ameninţare şi şantaj) au existat îns şi unele interpretri nuanţate (o lovitur de stat premonitorie, prefaţat îns de un acord amiabil între rege şi liderii comunişti). La înţelegerea redus şi distorsionat a momentului istoric a contribuit decisiv regimul comunist, ale crui instituţii de propagand şi cenzur au lucrat intens prin mistificare şi ocultare. Vreme de aproape jumtate de veac, minimalizarea rolului monarhiei în istoria modern devine astfel o cheie prin care poate fi citit abdicarea. În acelaşi timp, pre­zentat ca o patronare a abuzurilor şi frdelegilor împotriva ţrnimii şi a clasei muncitoare, alungat de partid în numele poporului, conform tezelor puse în circulaţie de regim, dinastia şi membrii si au devenit ţinte ale calom­niilor regimului. Din aceste scrieri proto‑ şi pseudoistorice au rmas numeroase reziduuri (c termenii abdicrii ar fi inclus o înţelegere financiar între rege şi comunişti; prsirea ţrii cu numeroase valori de patrimoniu; transferul unor sume fabuloase pe numele monarhului în vremea comunismului) care au con­tinuat s fie vehiculate în spaţiul public chiar şi dup deschiderea arhivelor şi lmurirea pe cât posibil a numeroase aspecte controversate.

Dup prbuşirea regimului totalitar, tema abdicrii a fost într‑un fel redes­coperit. Dincolo de abordrile profesioniste care au încercat s reconstituie evenimentul plecând de la mrturiile actorilor şi beneficiind ulterior şi de accesul la sursele arhivistice şi‑au fcut îns loc şi instrumentalizri ale eveni­mentului. În definitiv, schimbarea de regim din 1989 a deschis discuţia asupra legitimitţii republicii instalate în 1947, iar abdicarea a devenit subiectul unor dispute politice în contextul în care noua putere de la Bucureşti i‑a interzis regelui revenirea în ţar şi a subliniat c ordinea politic şi instituţia republicii nu pot fi puse în discuţie. În acest context, partizanii Coroanei sau membrii şi/sau simpatizanţii partidelor istorice au acuzat lipsa de legitimitate a republicii şi au invocat opţiunea monarhic în disputa cu puterea politic instalat imediat dup 1989.

Schedule:
22 Jul 2018, 11:00 - 13:00 - Amza Pellea Cinema Hall (Rasnov)
Primaria Rasnov Asociatia Rasnov Society Asociatia Mioritics Consiliul Judetean Brasov German Marshall Fund CNC UCIMR
Banca Comerciala Romana
Fundatia Eta2U Banca Transilvania